Susținem finanțarea programului ”Școală după școală”

foto: gazeta nord-vest.ro

Asociația Komunitas susține demersul pentru finanțarea programului „Școală după Școală”. 

Asociaţia pentru Educaţie şi Justiţie Socială „Human Catalyst” a trimis o scrisoare în atenţia ministrului Educaţiei Sorin Câmpeanu şi ministrului Finanţelor Eugen Teodorovici pentru a solicita respectarea angajamentelor asumate de Parlament şi Guvernul României în urmă cu patru ani – art. 58 al Legii Educaţiei Naţionale şi OMECTS nr. 5349/ 07.09.2011 – prin bugetarea programului Şcoală după Şcoală, astfel încât să fie accesibil celor peste 400.000 de elevi defavorizaţi, potrivit unui comunicat al ONG-ului.

În contextul elaborării proiectului de buget pentru anul 2016 până la 15 noiembrie, organizaţia semnatară solicită celor două ministere includerea în proiect a programului ”Şcoală după Şcoală”, precum şi modalitatea propusă de finanţare şi indicatorii de rezultat pentru program în conformitate cu modelul de anexă la bugetul ordonatorului de credite.

Asociaţia atrage atenţia că peste 400.000 de elevi din România trăiesc în sărăcie, cei mai mulţi dintre ei fiind din mediul rural. Toţi sunt expuşi riscului major de abandon şcolar: aproximativ 12.000 de elevi din învăţământul primar şi peste 28.000 de elevi din gimnaziu renunţă deja la şcoală în fiecare an.

Cu toate acestea, un studiu realizat în 2014 de Asociaţia pentru Educaţie şi Justiţie Socială indică faptul că doar 15% dintre şcoli beneficiază de programe de sprijin educaţional suplimentar, acestea fiind situaţiile unde părinţii suportă costurile ori intervine o organizaţie non-guvernamentală.

Deşi programul SdS este destinat tuturor copiilor şi legea prevede că în cazul şcolilor cu elevi din grupurile dezavantajate statul poate finanţa programul de la bugetul de stat, în fapt, tocmai cei care au cea mai mare nevoie de sprijin suplimentar nu au acces la program: copii şi tineri din familii cu statut socio-economic scăzut, copii şi tineri din zonele rurale, romi şi alte grupuri marginalizate. Şcolile din comunităţi defavorizate au resurse limitate care nu le acoperă nici costurile de bază, astfel că nu pot organiza cu resurse proprii activităţi de sprijin pentru elevi. Susţinerea costurilor unui astfel de program de către părinţi – aşa cum se întâmplă în majoritatea şcolilor în care există în prezent SdS – este imposibilă în aceste cazuri. Soluţia ar fi alocarea de resurse de la bugetul de stat destinate implementării la nivel naţional a programului SdS, cu prioritizarea anuală a unităţilor şcolare beneficiare, în funcţie de gradul de risc al elevilor din şcoală, arată asociaţia.

„Semnalăm faptul că propunerea legislativă Pl-x nr. 472/2015 pentru modificarea articolului 58 alin. 4 din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 (tichete individuale pentru SdS în valoare de 200 lei/lună) nu este o soluţie pentru copiii din medii dezavantajate, ci are efect doar asupra elevilor din familii care îşi permit să plătească servicii „after school”. Adresată acestei categorii de elevi, măsura nu ar avea impact în planul diminuării absenteismului şi abandonului şcolar, deoarece studiile ne arată clar că cei expuşi acestor riscuri sunt elevii cărora familiile nu şi-ar permite să le plătească „after school”, şi anume: copii şi tineri din familii cu statut socio-economic scăzut; copii si tineri din zonele rurale; romi şi alte grupuri marginalizate. O modificare legislativă în acest sens ar duce la perpetuarea şi adâncirea şi mai mare a discrepanţelor educaţionale şi sociale deja existente între rural – urban, între săraci şi bogaţi, beneficiarii principali ai aprobării Pl-x nr. 472/2015 fiind de fapt patronii din „industria after school””, mai spune asociaţia.

Poziție publică față de noul ROFUIP

Poziție publică a Edu Lab Romania față de noul Regulament de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar (ROFUIP), aprobat prin ordinul ministrului educației nr. 5.115/2014

Edu Lab Romania consideră că noul ROFUIP este un document, care, prin conținut și formă, continuă  tradiția unei  viziuni depășite asupra educației, a unui model  super - centralizat, care nu ține cont de specificul  local al fiecărei școli și de individualitatea comunității sale educaționale. 

În opinia noastră, un astfel de document nu ar trebui să fie unul lung și stufos, ci ar trebui să prezinte, în câteva precizări clare, corelate cu celelalte legi și reglementări în vigoare (Constituția, Legea Educației, Convenția cu privire la Drepturile Copilului, Regulamentul CNE etc.) cadrul general de funcționare a școlilor, ca elemente dintr-un sistem național de învățământ și principalele aspecte generale obligatorii privind organizarea și administrarea.   

Pe baza acestui cadru general, fiecare școală, în funcție de specificul său și al comunității în care se află, ar trebui  să se consulte cu profesorii, elevii și părinții și, împreună, să elaboreze regulamente și reglementări detaliate proprii, pe care să și le asume și să le respecte și care să le asigure buna funcționare și atingerea scopului principal comun – valorificarea potențialului și progresul fiecărui elev al său.
 
 În acest context, Edu Lab Romania subliniază, încă o dată, necesitatea inițierii unui proces de descentralizare a sistemului de învățământ preuniversitar și de acordare a unei autonomii sporite unităților școlare, în acord cu tendințele europene și internaționale.

Edu Lab Romania susține și pozițiile publice ale Active Watch  și Consiliului National al Elevilor.