Termenul
de participare se referă, în general, la implicarea în luarea deciziilor care
influenţează viaţa noastră şi a comunităţii. Participarea stă la baza unei
democraţii şi este un standard cu care aceasta se măsoară. Înţelegerea
acestui concept şi competenţele legate de el nu pot fi dobândite decât treptat
şi numai aplicându-le şi exersându-le.
Dacă acceptăm ideea că rostul şcolii
este şi acela de a forma buni cetăţeni, atunci este necesar să ne gândim, ca
educatori, în ce fel putem să-i punem pe elevii noştri în situaţia de e exersa
direct practicile democratice şi de a-şi dezvolta abilităţile de care vora avea
nevoie mai târziu ca adulţi. În acest sens, în cadrul unor organisme ale
elevilor precum Consiliul elevilor, elevii pot dobândi experienţa personală a
unui sistem democratic cu reprezentanţi aleşi.
Literatura
de specialitate a identificat o „scară a participării” copiilor la viaţa
comunităţii, fiecare treaptă urcată în demersul educaţional însemnând creşterea
gradului de implicare reală a copiilor în luarea deciziilor. Treptele sunt
următoarele:
0. IGNORAREA COPIILOR
1. MANIPULARE
(de exemplu, copiii poartă pancarte la un miting fără a şti sau înţelege pentru
ce)
2. ELEMENT
DE DECOR (copii care cântă sau desenează la un eveniment despre care nu ştiu
nimic)
3. PARTICIPARE
SIMBOLICĂ (copii care fac parte dintr-un comitet şi nu sunt informaţi despre
scopurile acestuia)
4. COPII
– INVITAȚI (copiii sunt informaţi despre rolul lor înainte de a li se acorda o
responsabilitate)
5. CONSULTARE
ŞI INFORMARE (copiii sunt consultaţi în privinţa unor acţiuni organizate de
adulţi şi părerile lor sunt luate în considerare)
6. PARTICIPARE
LA DECIZII ÎN
LEGĂTURĂ CU ACŢIUNI INIŢIATE DE ADULŢI – deciziile se iau în parteneriat
7. ACŢIUNI
INIŢIATE ŞI CONDUSE DE COPII( copiii conduc, adulții ajută)
8. ACŢIUNI INIŢIATE DE COPII ŞI DECIZII LUATE ÎMPREUNĂ
CU ADULŢII( copiii sunt responsabili
Primele
trei trepte sunt, de fapt, forme de neparticipare. Există încă în multe şcoli
cadre didactice care consideră că pierderea controlului asupra elevilor este un
risc ce nu merită asumat. Şcolile care cred însă în eficienţa implicării
elevilor în planificarea procesului de educaţie folosesc modalităţi aflate în
partea superioară a scării de participare, iar organizarea şi funcţionarea unui
Consiliu al elevilor reprezintă una dintre cele mai bune soluţii.
Anca Tîrcă
Director Edu Lab Romania
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu