 |
| foto: gazeta nord-vest.ro |
Asociația Komunitas susține demersul
pentru finanțarea programului „Școală după Școală”.
Asociaţia pentru Educaţie şi Justiţie Socială
„Human Catalyst” a trimis o scrisoare în atenţia ministrului Educaţiei Sorin
Câmpeanu şi ministrului Finanţelor Eugen Teodorovici pentru a solicita
respectarea angajamentelor asumate de Parlament şi Guvernul României în urmă cu
patru ani – art. 58 al Legii Educaţiei Naţionale şi OMECTS nr. 5349/ 07.09.2011
– prin bugetarea programului Şcoală după Şcoală, astfel încât să fie accesibil
celor peste 400.000 de elevi defavorizaţi, potrivit unui comunicat al ONG-ului.
În contextul elaborării proiectului de buget
pentru anul 2016 până la 15 noiembrie, organizaţia semnatară solicită celor
două ministere includerea în proiect a programului ”Şcoală după Şcoală”, precum
şi modalitatea propusă de finanţare şi indicatorii de rezultat pentru program
în conformitate cu modelul de anexă la bugetul ordonatorului de credite.
Asociaţia atrage atenţia că peste 400.000 de
elevi din România trăiesc în sărăcie, cei mai mulţi dintre ei fiind din mediul
rural. Toţi sunt expuşi riscului major de abandon şcolar: aproximativ 12.000 de
elevi din învăţământul primar şi peste 28.000 de elevi din gimnaziu renunţă
deja la şcoală în fiecare an.
Cu toate acestea, un studiu realizat în 2014 de
Asociaţia pentru Educaţie şi Justiţie Socială indică faptul că doar 15% dintre
şcoli beneficiază de programe de sprijin educaţional suplimentar, acestea fiind
situaţiile unde părinţii suportă costurile ori intervine o organizaţie
non-guvernamentală.
Deşi programul SdS este destinat tuturor copiilor
şi legea prevede că în cazul şcolilor cu elevi din grupurile dezavantajate
statul poate finanţa programul de la bugetul de stat, în fapt, tocmai cei care
au cea mai mare nevoie de sprijin suplimentar nu au acces la program: copii şi
tineri din familii cu statut socio-economic scăzut, copii şi tineri din zonele
rurale, romi şi alte grupuri marginalizate. Şcolile din comunităţi defavorizate
au resurse limitate care nu le acoperă nici costurile de bază, astfel că nu pot
organiza cu resurse proprii activităţi de sprijin pentru elevi. Susţinerea
costurilor unui astfel de program de către părinţi – aşa cum se întâmplă în
majoritatea şcolilor în care există în prezent SdS – este imposibilă în aceste
cazuri. Soluţia ar fi alocarea de resurse de la bugetul de stat destinate
implementării la nivel naţional a programului SdS, cu prioritizarea anuală a
unităţilor şcolare beneficiare, în funcţie de gradul de risc al elevilor din
şcoală, arată asociaţia.
„Semnalăm faptul că propunerea legislativă Pl-x
nr. 472/2015 pentru modificarea articolului 58 alin. 4 din Legea Educaţiei
Naţionale nr. 1/2011 (tichete individuale pentru SdS în valoare de 200
lei/lună) nu este o soluţie pentru copiii din medii dezavantajate, ci are efect
doar asupra elevilor din familii care îşi permit să plătească servicii „after
school”. Adresată acestei categorii de elevi, măsura nu ar avea impact în
planul diminuării absenteismului şi abandonului şcolar, deoarece studiile ne
arată clar că cei expuşi acestor riscuri sunt elevii cărora familiile nu şi-ar
permite să le plătească „after school”, şi anume: copii şi tineri din familii
cu statut socio-economic scăzut; copii si tineri din zonele rurale; romi şi
alte grupuri marginalizate. O modificare legislativă în acest sens ar duce la
perpetuarea şi adâncirea şi mai mare a discrepanţelor educaţionale şi sociale
deja existente între rural – urban, între săraci şi bogaţi, beneficiarii
principali ai aprobării Pl-x nr. 472/2015 fiind de fapt patronii din „industria
after school””, mai spune asociaţia.
