Susținem finanțarea programului ”Școală după școală”

foto: gazeta nord-vest.ro

Asociația Komunitas susține demersul pentru finanțarea programului „Școală după Școală”. 

Asociaţia pentru Educaţie şi Justiţie Socială „Human Catalyst” a trimis o scrisoare în atenţia ministrului Educaţiei Sorin Câmpeanu şi ministrului Finanţelor Eugen Teodorovici pentru a solicita respectarea angajamentelor asumate de Parlament şi Guvernul României în urmă cu patru ani – art. 58 al Legii Educaţiei Naţionale şi OMECTS nr. 5349/ 07.09.2011 – prin bugetarea programului Şcoală după Şcoală, astfel încât să fie accesibil celor peste 400.000 de elevi defavorizaţi, potrivit unui comunicat al ONG-ului.

În contextul elaborării proiectului de buget pentru anul 2016 până la 15 noiembrie, organizaţia semnatară solicită celor două ministere includerea în proiect a programului ”Şcoală după Şcoală”, precum şi modalitatea propusă de finanţare şi indicatorii de rezultat pentru program în conformitate cu modelul de anexă la bugetul ordonatorului de credite.

Asociaţia atrage atenţia că peste 400.000 de elevi din România trăiesc în sărăcie, cei mai mulţi dintre ei fiind din mediul rural. Toţi sunt expuşi riscului major de abandon şcolar: aproximativ 12.000 de elevi din învăţământul primar şi peste 28.000 de elevi din gimnaziu renunţă deja la şcoală în fiecare an.

Cu toate acestea, un studiu realizat în 2014 de Asociaţia pentru Educaţie şi Justiţie Socială indică faptul că doar 15% dintre şcoli beneficiază de programe de sprijin educaţional suplimentar, acestea fiind situaţiile unde părinţii suportă costurile ori intervine o organizaţie non-guvernamentală.

Deşi programul SdS este destinat tuturor copiilor şi legea prevede că în cazul şcolilor cu elevi din grupurile dezavantajate statul poate finanţa programul de la bugetul de stat, în fapt, tocmai cei care au cea mai mare nevoie de sprijin suplimentar nu au acces la program: copii şi tineri din familii cu statut socio-economic scăzut, copii şi tineri din zonele rurale, romi şi alte grupuri marginalizate. Şcolile din comunităţi defavorizate au resurse limitate care nu le acoperă nici costurile de bază, astfel că nu pot organiza cu resurse proprii activităţi de sprijin pentru elevi. Susţinerea costurilor unui astfel de program de către părinţi – aşa cum se întâmplă în majoritatea şcolilor în care există în prezent SdS – este imposibilă în aceste cazuri. Soluţia ar fi alocarea de resurse de la bugetul de stat destinate implementării la nivel naţional a programului SdS, cu prioritizarea anuală a unităţilor şcolare beneficiare, în funcţie de gradul de risc al elevilor din şcoală, arată asociaţia.

„Semnalăm faptul că propunerea legislativă Pl-x nr. 472/2015 pentru modificarea articolului 58 alin. 4 din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 (tichete individuale pentru SdS în valoare de 200 lei/lună) nu este o soluţie pentru copiii din medii dezavantajate, ci are efect doar asupra elevilor din familii care îşi permit să plătească servicii „after school”. Adresată acestei categorii de elevi, măsura nu ar avea impact în planul diminuării absenteismului şi abandonului şcolar, deoarece studiile ne arată clar că cei expuşi acestor riscuri sunt elevii cărora familiile nu şi-ar permite să le plătească „after school”, şi anume: copii şi tineri din familii cu statut socio-economic scăzut; copii si tineri din zonele rurale; romi şi alte grupuri marginalizate. O modificare legislativă în acest sens ar duce la perpetuarea şi adâncirea şi mai mare a discrepanţelor educaţionale şi sociale deja existente între rural – urban, între săraci şi bogaţi, beneficiarii principali ai aprobării Pl-x nr. 472/2015 fiind de fapt patronii din „industria after school””, mai spune asociaţia.

Poziție publică față de noul ROFUIP

Poziție publică a Edu Lab Romania față de noul Regulament de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar (ROFUIP), aprobat prin ordinul ministrului educației nr. 5.115/2014

Edu Lab Romania consideră că noul ROFUIP este un document, care, prin conținut și formă, continuă  tradiția unei  viziuni depășite asupra educației, a unui model  super - centralizat, care nu ține cont de specificul  local al fiecărei școli și de individualitatea comunității sale educaționale. 

În opinia noastră, un astfel de document nu ar trebui să fie unul lung și stufos, ci ar trebui să prezinte, în câteva precizări clare, corelate cu celelalte legi și reglementări în vigoare (Constituția, Legea Educației, Convenția cu privire la Drepturile Copilului, Regulamentul CNE etc.) cadrul general de funcționare a școlilor, ca elemente dintr-un sistem național de învățământ și principalele aspecte generale obligatorii privind organizarea și administrarea.   

Pe baza acestui cadru general, fiecare școală, în funcție de specificul său și al comunității în care se află, ar trebui  să se consulte cu profesorii, elevii și părinții și, împreună, să elaboreze regulamente și reglementări detaliate proprii, pe care să și le asume și să le respecte și care să le asigure buna funcționare și atingerea scopului principal comun – valorificarea potențialului și progresul fiecărui elev al său.
 
 În acest context, Edu Lab Romania subliniază, încă o dată, necesitatea inițierii unui proces de descentralizare a sistemului de învățământ preuniversitar și de acordare a unei autonomii sporite unităților școlare, în acord cu tendințele europene și internaționale.

Edu Lab Romania susține și pozițiile publice ale Active Watch  și Consiliului National al Elevilor.

De bine, de la firul ierbii - Școala din comuna Peștera

Un primar, o comunitate și o școală așa cum e normal să fie se găsesc în comuna Peștera. din județul Constanța.

”De când a venit în fruntea comunei, primarul Valentin Vrabie şi echipa sa fac minuni după minuni: ridică cele mai moderne şcoli din ţară, reabilitează drumuri, aduc internet gratis în comună, dăruiesc biciclete tuturor copiilor, ajută tinerii căsătoriţi. Iarna, echipa edilului aduce magia sărbătorilor în comună.

În acest an, de 1 iunie toţi copiii au primit câte o bicicletă, iar la decoraţiunile de iarnă nu se face economie, localitatea devenind de basm. Deşi afară este frig şi ceaţă, Costin Todirică, de 11 ani, se plimbă cu bicicleta pe care a primit-o în dar de 1 iunie. Puştiul spune că a fost darul mult visat. Deşi le ceruse părinţilor o bicicletă, aceştia nu şi-au permis să îi cumpere una. Nu doar Costin a primit o bicicletă. Toţi cei 500 copii ai comunei au avut parte de aceeaşi surpriză. Primăria a contribuit cu 30.000 lei, iar restul până la 100.000 lei a venit din sponsorizări. „Eu n-am avut niciodată o bicicletă, deşi mi-am dorit extrem de mult una“, a mărturisit primarul.

 Şcoala gimnazială numărul 1 este foarte modernă. Fiecare clasă are videoproiector şi calculator, mobilerul este modular şi băncuţele pot fi mutate în funcţie de activităţi. Toate scaunele sunt din piele ecologică, iar tablele sunt moderne. La şcoala unde învaţă 480 de copii nu se plătesc nici fondul şcolii, nici fondul clasei. „Primăria ne pune la dispoziţie tot ceea ce este necesar: de la produse de igienă la cretă şi bureţi. Nici de pază nu este nevoie, întrucât avem un sistem video“, adaugă directorul. Din biroul lui, se poate urmări pe camere activitatea din clase şi de pe holuri. Costurile s-au ridicat la 1,5 milioane de lei.

Şcoala mai este renumită pentru un fapt: aici abandonul este zero. Cum de se poate aşa ceva? Când asupra unui elev planează o suspiciune, imediat învăţătorul sau dirigintele anunţă angajaţii de la serviciul de asistenţă socială din cadrul primăriei, care demarează de urgenţă o anchetă la locuinţa copilului. „Chiar acum două săptămâni ni s-a părut că un băieţel este neglijat. Am sunat la primărie şi, la ora 12.00, cei de acolo fuseseră deja acasă la copil. Băiatul ai cărui părinţi erau la muncă în străinătate plecase de la bunică la mătuşă“, spune directorul.

Ajutorul primăriei nu se opreşte aici. Viceprimarul localităţii, Tudorel Grosu, ne spune că elevilor care continuă şcoala la licee din Medgidia sau Constanţa li se decontează transportul. Ajutoare băneşti primesc şi trei tineri ai comunei care sunt acum studenţi la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa.

Dar Peştera nu înseamnă doar şcoală. Copiii au la dispoziţie unul din cele mai moderne parcuri ce cuprinde spaţii de joacă pentru cei mici, dar şi aparate de fitness pentru cei mari. Frumos amenajat cu băncuţe şi cu aranjamente florale, parcul este o atracţie pe orice vreme. Iarna, aici vine Moş Crăciun. „Anul trecut, parcul a fost o feerie. Mii de luminiţe, scene biblice, dar şi multe personaje de poveste. Au venit oameni chiar şi de la Constanţa pentru a se bucura de sărbătorile iernii. Şi în acest an va fi la fel“, promite primarul.

Tot pentru oameni, primăria a racordat în 2011 Peştera şi satele din componenţa comunei (Ivrinezu Mic, Ivrinezu Mare şi Izvorul) la fibră optică. Astfel, cablurile au fost aduse de la Medgidia, pe sub pământ, pe o distanţă de 17 kilometri. În mijlocul comunei, wirelessul este gratuit. Investiţia a fost de 85.000 de euro.

Căminele culturale din cele patru localităţi au fost renovate şi le sunt puse la dispoziţie tinerilor care se căsătoresc, gratuit, pentru petrecerea de nuntă. „Înainte, tinerii mergeau la Medgidia să-şi facă poze de nuntă, acum le fac la noi. Sunt chiar tineri din Medgidia care vin să facă fotografii în parcul nostru, aşa i s-a dus vestea“ dezvăluie Tudorel Grosu. Ajutorul nu se opreşte aici. Tinerii căsătoriţi primesc un bun electrocasnic la alegere, în valoare de 1.500 de lei.

 În ultimii ani au fost renovate două biserici şi s-a construit o geamie în Ivrinezu Mare pentru comunitatea de musulmani, din care mai fac parte 14 suflete. „În semn de respect pentru ei am construit-o, chiar dacă au rămas puţini“, mărturiseşte viceprimarul comunei.

Drumurile dintre satele comunei au fost pietruite, s-au reabilitat dispensarul din Peştera şi casa parohială şi s-au construit mai multe cişmele.

De unde are primăria bani pentru toate aceste investiţii? Mult timp, comuna a trăit din banii proveniţi de la parcul de eoliene, care cuprinde 30 de turbine aflate în funcţiune din 2011. Din acest an, după apariţia taxei pe stâlp, bugetul comunei a fost privat din banii de la eoliene. În prezent, impozitul pe construcţii speciale, de la cele 30 de turbine, merge direct la bugetul de stat. „Pare greu de crezut, dar acum ne descurcăm doar din cotele ce revin fiecărei localităţi şi din sponsorizări“, spune primarul Valentin Vrabie.

Viceprimarul Tudorel Grosu menţionează că bugetul de investiţii al comunei este de aproximativ 100.000 de euro, iar taxele pe impozite sunt printre cele mai mici pe judeţ. Metrul cub de apă costă un leu, iar impozitul pe pământ este de 2,20 lei. Pentru a nu mai depinde de alţii, Consiliul local a înfiinţat două firme - SC Edil Prest şi SC Gospodărire Comunală, unde unic administrator este Consiliul local. Ele au ca obiect de activitate gospodărirea comunei. „Am cumpărat un buldoexcavator, două remorci, un tractor cu lamă de zăpadă, o maşină de cosit iarbă. Deszăpezim şi drumurile judeţene“, se laudă viceprimarul localităţii.”
(text preluat de pe Adevarul)

”BrainBreaks” la Pitești

”BrainBreaks”, un program inovator introdus acum câteva zile la Școala nr.10 ”Marin Preda” din Pitești, înseamnă pentru copii mișcare zilnică, timp de câteva minute.

În sala de sport sau în clase ”sunt derulate filmulețe de 3-5 minute, concepute la Hollywood prin implicarea unor personalități sportive mondiale, actori celebri, personaje de film animat, care execută mișcări ce vor fi urmate de copiii de la clase. Activitatea este menită să revitalizeze instant atmosfera din timpul orelor de curs și să activeze capacitatea de învățare a acestora. Exercițiile prezentate cu ajutorul unor platforme digitale încorporează: activități fizice, activități educaționale, mesaje sociale pozitive și constructive.”(informație preluată de pe pagina FB a școlii).

”BrainBreaks” este initiat de Organizatia Mondiala HOPSports.-http://www.hopsports.com/content.php?pgID=289

Idei inovatoare - Read&Ride

”Read&Ride” (”Citește și pedalează”) este un program inovator care la școala Ward Elementary din Winston-Salem, North Carolina a îmbunătățit abilitățile de citit ale elevilor. Pe parcursul zilei, copiii de la diferite clase vin să citească și să pedaleze  într-o sală în care, în loc de bănci au fost puse biciclete. E un exercițiu binevenit și pentru starea de sănătate a copiilor, se ard calorii și se face un pic de mișcare pe perioada unui program școlar în care elevii trebuie să stea multe ore în bănci.

Programul a început acum 5 ani și s-a extins deja în 30 de școli.
(sursa: http://www.fastcoexist.com/3036607/this-school-has-bikes-instead-of-desks-and-it-turns-out-thats-a-better-way-to-learn)

Model la Modelu

O scară ”model” la Școala nr. 2 din comuna Modelu, județul Călărași.

Noutăți de la Sir Ken Robinson

A fi creativ inseamna sa ai idei originale care sunt valoroase si da, putem preda creativitatea si o putem si evalua. Noutati de la un reputat specialist in educatie.