Management și leadership

Distincția dintre management și leadership este un subiect despre care se scrie deja de ceva timp și ea este una utilă deorece ne ajută să ne poziționăm în demersul de dezvoltare a capacităților de lider necesare și în domeniul educației.

Deși în foarte multe cazuri managementul şi leadershipul sunt considerate ca fiind acelaşi lucru, între cele două concepte există diferențe semnificative și ele reprezintă două sisteme de acțiune distincte și complementare, fiecare având funcții proprii și activități caracteristice. 

Un management bun asigură ordinea şi consistenţa în cadrul unei organizații şi dezvoltă acea capacitate de a atinge obiectivele planificate prin organizare şi coordonare. Leadershipul se află în relaţie directă cu capacitatea de a influenţa comportamentul oamenilor.    

Profesorul american Warren Bennis, considerat unul dintre primii teoreticieni marcanți ai leadershipului, realizează într-una din cărțile  sale (On Becoming a Leader, 1989) următoarea comparație (devenită de referință) între management și leadership:

§  managerul administrează; liderul inovează

§  managerul este o copie; liderul este originalul

§  managerul menține; liderul dezvoltă

§  managerul se focalizează pe sistem și structură; liderul se focalizează pe oameni

§  managerul se bazează pe control ; liderul inspiră încredere

§  managerul acceptă realitatea; liderul o investighează

§  managerul are o perspectivă pe termen scurt; liderul are o perspectivă pe termen lung

§  managerul întreabă cum și unde; liderul întreabă ce și de ce

§  managerul privește linia de jos; liderul privește linia orizontului

§  managerul imită; liderul produce lucruri originale

§  managerul acceptă starea de fapt; liderul o provoacă

§  managerul este soldatul clasic; liderul este propria sa persoană

§  managerul face lucrurile cum trebuie; liderul face lucrurile care trebuie

 

Într-un mediu organizațional tot mai complex, pentru o activitate de succes sunt necesare atât leadershipul, cât și managementul și existența unui echilibru al modurilor în care se manifestă și acționează.

Managementul şi leadershipul sunt două modalităţi de acţiune complementare, adevărata provocare este combinarea abilităţilor de leadership cu abilităţile de management pentru o echilibrare reciprocă.

Anca Tîrcă

Director Edu Lab Romania

http://ro.linkedin.com/pub/anca-tirca/71/805/596

http://ancatirca.blogspot.ro/

 

Ben Carson - de ce e important să educăm poporul

Ben Carson, unul dintre cei mai buni neurochirurgi ai SUA ( primul din lume care a separat cu succes doi gemeni siamezi uniți în partea posterioară a capului) și una dintre persoanele ale cărei idei și principii sunt în prim planul atenției Americii de azi,  are o poveste de viață uimitoare,  despre care le putem vorbi atât copiilor din școli, ca o pildă despre puterea cărților și învățăturii, cât și părinților, ca un exemplu despre cum ei înșiși pot influența dezvoltarea și destinul copiilor lor, dacă iau decizii corecte la momentul potrivit.
 
 Cel care este în prezent un nume de referință în domeniul neurochirurgiei s-a născut în cel mai sărac cartier din Detroit, a cunoscut toate neplăcerile unei societăți rasiste și a fost crescut de o mamă singură, care provenea dintr-o familie cu 24 de copii și care s-a căsătorit la 13 ani. În primii ani de școală, Carson avea probleme de toate felurile, era violent, nu învăța și avea rezultate foarte slabe. Cea care avea să schimbe fundamental această situație a fost mama sa, care, deși nu avea decât trei clase și nu știa să citească, văzând ce note mici iau cei doi băieți ai ei, nu i-a mai lăsat să se uite tot timpul  la televizor, le-a impus să se joace doar după ce își făceau temele și, cel mai important, i-a obligat să meargă la bibliotecă, să citească două cărți pe săptămână și să îi prezinte un rezumat scris a ceea ce au citit. Peste un an, Ben Carson era unul dintre cei mai buni elevi din clasă.

Prin urmare, în cărțile și discursurile sale, Ben Carson nu uită niciodată să sublinieze faptul că educația eliberează oamenii, îi face mai puternici, iar un popor care ajunge să fie mai puțin informat și educat, devine unul vulnerabil și ușor de manipulat.

Cărți publicate: Gifted Hands: The Ben Carson Story – 1990 și 2009, Think Big – 1996, The Big Picture– 2000, Take The Risk – 2008, America the Beautiful: Rediscovering What Made This Nation Great - 2011
 
Videos recomandate:
Video 1: Keynote address -discurs al Dr. Ben Carson la The 61st Annual National Prayer Breakfast - https://www.youtube.com/watch?v=eHR5_N_IyiU
Video 2: Povestea pe scurt a vieții lui Ben Carson -https://www.youtube.com/watch?v=9haZDohtYbc
Video 3: Gifted Hands, film despre viața lui Ben Carson - https://www.youtube.com/watch?v=-K_ynxXEHYk
 

Despre pedagogie urbană marca Edu Lab Romania

Una dintre pedagogiile non-formale, pe care le-am pilotat și le-am experimentat în cadrul Edu Lab Romania și în cadrul proiectelor Asociației Komunitas, se numește EDUCAȚIE URBANĂ.

Acest tip de educație își propune să îi familiarizeze pe tineri atât cu noţiuni de bază legate de mediul construit, planificare şi proiectare urbană, protecţia patrimoniului, antropologie urbană şi studii urbane, cât şi cu aspecte referitoare la utilizarea spaţiului public, artă publică, democraţie participativă în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană locală, activism civic, implicare şi responsabilitate civică.

În viziunea noastră, toate aceste demersuri ar putea să îi apropie pe tineri mai mult de oraşul în care locuiesc şi să-i înveţe să-l perceapă în diverse moduri; să devină curioşi vizavi de istoria acestuia şi felul în care s-a dezvoltat; să le stimuleze dorinţa de a explora spaţiile urbane, de a analiza mecanismele vieţii sociale urbane şi de a-şi apăra sau revendica oraşul, atunci când este cazul. În urma unui astfel de proces educaţional, ei ar deveni cetăţeni mai conştienţi, mai implicaţi, mai activi şi mai responsabili.

După părerea noastră, marea miză a educaţiei urbane ar putea fi următoarea: faptul că îşi propune să îi înveţe pe tineri să înţeleagă oraşul ca fapt social şi cultural, să îl perceapă ca pe o structură vie şi vibrantă, aflată într-un proces continuu de devenire.

Deşi aceste lucruri sunt poate evidente pentru unii dintre noi, persoane pentru care oraşul este obiect de studiu (antropologi, istorici, geografi), obiect al muncii sau al exprimării (arhitecţi, urbanişti, artişti), el nu este la fel de inteligibil pentru marea parte dintre cetăţeni, fie ei copii, adolescenţi sau adulţi. Cu toate acestea, în formularea inspirată a arh. Ancăi Ginavar, rostită chiar în timpul Conferinței Naționale de Educației Urbană, „oraşul este specialitatea tuturor”.

Ghidul de Educație Urbană realizat de Asociația Komunitas și Asociația pentru tranziție urbană poate fi consultat aici:

http://issuu.com/marius_huza/docs/ghidul_de_educatie_urbana

Schimbarea de paradigmă

 

Provocarea adresată în prezent școlilor este de a ieși din paradigma tradițională a învățării și a-și asuma schimbări care să le apropie de paradigma modernă, actuală.


  

 Paradigma tradițională:

•  învățarea înseamnă transmiterea unui set de cunoștințe stabilit și aprobat de autorități
• inteligența este o trăsătură care nu se modifică, măsurabilă prin IQ și distribuită diferit(unii copii sunt mai inteligenți, alții mai puțin inteligenți)
• rolul educației este de a-i selecta pe cei capabili
• școala funcționează după modelul fabricii

ȘCOALA CA O FABRICĂ

Produs uniform

Supunere

Mucitorii au control redus

Rebuturile sunt eliminate

Produsul este măsurat exact

Sarcinile sunt elementare

Supraveghere pentru îndeplinirea sarcinilor

Paradigma modernă/ actuală:

• învățarea înseamnă în primul rând  formarea unor competențe de bază care vor permite indivizilor să aibă succes într-o societate ce este produsul unei lumi în schimbare
•  se consideră că există mai multe tipuri de inteligență (Howard Gardner)
• fiecare copil este capabil să învețe și rostul educației este de a dezvolta potențialul fiecăruia, abilitățile copiilor putând fi modificate printr-o instruire eficace
•  școala funcționează după modelul unei  familii

ȘCOALA CA O FAMILIE

Așteptări pentru fiecare

Căldură și grijă

Se construiește pe punctele forte

Sprijin reciproc

Cooperare

Încredere

Respect pentru diferențe

Evaluare pentru progres

Anca Tîrcă

Director Edu Lab Romania

http://ancatirca.blogspot.ro/